În perioada de început a industriei auto, siguranța pasagerilor nu era o prioritate pentru producătorii de automobile. Primele automobile erau considerate un lux, iar accentul era pus pe viteză, stil și inovație tehnologică, mai degrabă decât pe protecția pasagerilor. Acesta era motivul pentru care în primele decenii ale secolului XX accidentele rutiere erau frecvente și adesea fatale, dar acestea erau privite ca o parte inevitabilă a progresului.
Pe măsură ce automobilele au devenit mai accesibile și mai răspândite, numărul accidentelor a crescut dramatic, ceea ce a condus la o creștere a presiunii asupra industriei auto pentru a le îmbunătăți siguranța. Această presiune a venit din partea consumatorilor, a organizațiilor de siguranță și a guvernelor, care începeau să recunoască impactul negativ al accidentelor rutiere asupra societății.
Așa s-a născut ideea centurii de siguranță
Primele modele de mașini erau create mai mult pentru a satisface nevoia de viteză și stil, decât pentru a proteja ocupanții în caz de accident. În acest context, un inginer suedez, Nils Bohlin a făcut o descoperire care urma să schimbe pentru totdeauna industria auto. Înainte de a se alătura companiei Volvo în 1958, Bohlin lucrase în industria aerospațială, unde fusese responsabil de dezvoltarea scaunelor de ejectare pentru piloții de avioane de vânătoare. Experiența în acest domeniu l-a ajutat să înțeleagă importanța distribuirii forțelor în mod uniform asupra corpului uman pentru a minimiza rănile în caz de impact.
La Volvo, Bohlin a fost însărcinat cu dezvoltarea unui sistem de siguranță pentru pasageri care să fie simplu, eficient și ușor de utilizat. Într-o perioadă în care centurile de siguranță erau fie inexistente, fie rudimentare și incomode, provocarea era semnificativă.
Bohlin a conceput centura de siguranță în trei puncte, care se prindea în trei locuri esențiale: peste umăr, piept și șold. Designul lui Bohlin era remarcabil de simplu: o curea care se prindea peste umăr și piept, cu o a doua curea care trecea pe sub abdomen și se fixa la șold. Această combinație asigura o protecție eficientă, fără a limita libertatea de mișcare a pasagerului. În plus, era ușor de utilizat, ceea ce încuraja oamenii să o folosească în mod constant.
Adoptarea inițială și impactul asupra siguranței
Volvo a introdus centura de siguranță în trei puncte ca echipament standard pe modelele sale de autoturisme în 1959. La început, ideea a fost întâmpinată cu scepticism de către public și alți producători auto. Mulți șoferi considerau că centura de siguranță este incomodă și inutilă. Totuși, Volvo a rămas fermă în convingerea sa că siguranța pasagerilor era prioritară și a continuat să promoveze utilizarea centurii de siguranță.
Pentru a demonstra eficacitatea centurii de siguranță, Volvo a realizat studii extensive și a adunat date care arătau o reducere semnificativă a riscului de răniri grave și decese în cazul pasagerilor care purtau centura de siguranță. Aceste date au fost prezentate publicului și altor producători auto, ceea ce a contribuit la schimbarea percepției asupra importanței centurii de siguranță.
Transformarea într-un standard global
Pe măsură ce dovezile privind eficacitatea centurii de siguranță au devenit incontestabile, alte companii auto au început să adopte această inovație. În anii 1960, guvernele din întreaga lume au început să implementeze reglementări care să impună instalarea și utilizarea centurilor de siguranță în automobile. Statele Unite, de exemplu, au introdus primele reglementări federale privind centurile de siguranță în anii 1960, urmate de alte țări dezvoltate.
Procesul de transformare a centurii de siguranță într-un standard global a fost facilitat și de decizia companiei Volvo de a nu patenta invenția lui Bohlin, ci de a oferi gratuit tehnologia oricui dorea să o utilizeze. Această decizie altruistă a accelerat adoptarea centurii de siguranță la nivel mondial și a salvat, fără îndoială, nenumărate vieți.
Centura de siguranță la automobilele actuale
Deși designul fundamental al centurii de siguranță în trei puncte inventată de Nils Bohlin a rămas neschimbat, au fost adăugate numeroase îmbunătățiri pentru a spori eficiența și confortul.
Una dintre cele mai semnificative evoluții în domeniul centurilor de siguranță este utilizarea materialelor avansate. Fibrele sintetice moderne (cum ar fi poliesterul de înaltă rezistență) au înlocuit materialele mai vechi, oferind o durabilitate sporită și o mai bună distribuție a forțelor în caz de impact. De asemenea, noile centuri sunt tratate pentru a rezista la uzură și expunerea la razele UV, prelungindu-le astfel durata de viață și menținându-le eficiența.
Centura de siguranță modernă este parte integrantă a unui sistem complex de siguranță pasivă și activă din cadrul vehiculelor. De exemplu, centurile de siguranță sunt sincronizate cu airbagurile pentru a asigura o protecție optimă. În momentul unui impact, centura reține pasagerul în poziția corectă, în timp ce airbagul se declanșează pentru a oferi o protecție suplimentară.
În plus, sistemele de monitorizare a pasagerilor au devenit tot mai sofisticate. Senzorii pot detecta dacă un pasager poartă sau nu centura de siguranță și pot alerta șoferul sau pot bloca funcții ale vehiculului până când toți pasagerii sunt asigurați corespunzător.
Reglementările și standarde internaționale de siguranță
Siguranța auto este reglementată printr-o multitudine de standarde internaționale. ISO 9001, un standard recunoscut la nivel mondial pentru managementul calității, se pretează siguranței auto, inclusiv în ceea ce privește fabricarea și testarea centurilor de siguranță.
În contextul fabricării centurilor de siguranță, ISO 9001 garantează că procesele de producție sunt monitorizate riguros, că materialele utilizate sunt de cea mai înaltă calitate și că produsele finale sunt testate pentru a îndeplini sau depăși cerințele de siguranță.
Chiar și cu toate aceste inovații, centura de siguranță rămâne eficientă doar dacă este utilizată corect. Educația și conștientizarea publicului sunt esențiale pentru a asigura utilizarea constantă și corectă a centurilor de siguranță. Campaniile de educare desfășurate de guverne, organizații non-guvernamentale și producători auto au un rol crucial în promovarea importanței purtării centurii de siguranță.
Aceste campanii se concentrează pe informarea publicului despre riscurile asociate neutilizării centurii de siguranță și beneficiile semnificative ale utilizării acesteia. De exemplu, în Statele Unite, campania „Click It or Ticket” a avut un impact considerabil în creșterea ratei de utilizare a centurilor de siguranță și în reducerea numărului de victime în accidente rutiere.